Publicat în inspiRație!

Brumarul meu

***

Trebuia să dispar. Bineînțeles, fără
ca nimeni să observe. Mă gîndeam la o ardere
bruscă, totală, lipsită de flacără, într-o sobă
construită cu delicatețe în jurul meu,
pe grătarul căreia să nu rămînă nici un
pic de cenușă, ci doar aerul încăperii să
se dilate ușor, presînd îndurerat pereții,
ferestrele, ușa… O altă posibilitate ar
fi fost să mă dizolv încet, silențios, într-un
mare creuzet de sticlă de Murano ascuns în
pivnița gazdei, comentîndu-mi în șoaptă,
cu citate din clasici, pe îndelete, descompunerea
în substanțe din ce în ce mai inocente.
Oricum, eram hotărît, într-un fel sau
altul, să iau melcul de coarne!

Emil Brumaru

(din volumul Opere I. Julien Ospitalierul , 2009 by Editura POLIROM)

un INTERVIU și un LOC unde găsești poeziile

și de pe LiterNet poți descărca gratuit Commedia dell’arte

sau poți să găsești în alte părți poezii, interviuri, discuții dacă vrei să te îmbeți și să te lași transportat prin viață de naivitatea pătrunjelului îndrăgostit de sosul de roșii și de iubirea vinovată a îngerilor

Citește, să rămînă poetul în viață

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s